top of page

"De ce mănânc compulsiv?" Sau ce este Binge Eating?

"De ce mănânc compulsiv?" poate fi o intrebare dureroasă pe care ti-o adresezi. Ai vrea sa afli acel raspuns care sa facă lumină în lumea ta interioră. Si, il cauți, iar căutare însăsi devine o sursă de neliniște și intreține comportamentul compulsiv. Uneori, acest comportament îl cunoști doar tu, este secretul tău.



Ce este Binge Eating?

Simptomele

Cauzele principale

Tipuri de tratament pentru Binge Eating




Tulburarea de comportament alimentar compulsiv sau Binge Eating Disorder (BED) presupune existenţa unor episoade repetate în care o persoană mănâncă necontrolat și compulsiv o cantitate mult prea mare de mâncare și într-o perioada scurtă de timp, urmate de sentimente de vinovăție, rușine extremă și lipsa de control asupra cantităţii de mâncare. Episoadele de mâncat compulsiv sunt în medie mai mult de unul pe săptămână, timp de trei luni. Ele nu sunt urmate de acte de compensare cum ar fi inducerea vomei sau practicarea exercițiilor fizice.


Tulburarea de alimentație compulsivă face parte din categoria tulburărilor de comportament alimentar alături de anorexia nervoasa, bulimia nervoasa, sindromul Pica (consumul de substante necomestibile) si sindromul alimenției nocturne.


Tulburarea de Alimentație Compulsiva reprezinta o proporție mare, aproape jumătate dintre toate diagnosticele de tulburare de alimentație. Apare. de regulă, in adolescență sau vârsta tânară, dar poate apărea si mai tarziu.


O caracteristică a mâncatului compulsiv este suferința din spatele acestui tablou. Persoana suferă un dezechilibrului emotional și urmărește să compenseze acestă stare prin plăcerea de a mânca, mănanca foate mult si nejustificat. Suferința ascunsă sau neinteleasă impreună cu lipsa unor mecanisme de reglare emoționale conduc la comportamentul compulsiv care este astfel un simptom al durerii emoționale. Nevoia de a scăpa de gândurile sau de evaluarile de sine negative va duce câtre un comportament de compensare a durerii.


Simptomele Tulburării Binge Eating


Principalul simptom al tulburarii alimentație compulsive este consumul unor cantități mari de alimente in perioade scurte de timp, deseori intr-un mod necontrolat urmat de altele precum:.

  • mâncarea unor cantităţi mari de alimente chiar in lipsa senzației de foame,

  • persoana nu poate controla mâncatul și nu se poate opri.

  • mănancă până la momentul in care persoana se simte inconfortabil din punct de vedere fizic,

  • are stari de dezgust faţă de sine, tristețe sau vinovăție ca urmare a episodul binge,

  • mănancă, de regula, singură din cauza rușinii pe care o simte privind cantitatea mare de mâncare,

  • conflicte emotionale interne cu privire la mâncatul compulsiv,

  • stima de sine scazută.


La fel ca si alte tulburări de alimentație, mâncatul compulsiv este mai întâlnit în cazul femeilor decât al bărbaților.



Principalele cauze ale Binge Eating


O anumită predispozitie genetică către dezvoltarea unor tulburări de alimentatie, o imagine corporală negativă, criticile din copilărie cu privire la greutate, o stimă de sine scazută, un răspuns la eveniment traumatic, un istoric familial de tulburări alimentare, toate acestea pot fi cauze. Cauzele directe ale tulburării nu sunt pe deplin cunoscute. cel mai probabil este vorba de o combinație complexă de factori precum:

Genetici Conform studiilor de specialitate persoanele cu tulburare de alimentatie compulsivă pot avea o sensibilitate ereditară crescută la dopamină, substanță chimică din creier care este responsabilă pentru sentimentele de recompensă și plăcere.

Sexul persoanei Tulburarea este mai des intalnită la femei decât la bărbați.

Modificări la nivelul creierului Sunt studiate posibilitățile ca persoanele cu comportament binge eating sa aibă modificări ale structurii creierului care determină un răspuns sporit la alimente și mai puțin autocontrol.

Forma si mărimea corpului. Aproape jumatate dintre persoanele cu tulburare de mâncat compulsiv prezintă obezitate, iar 25-50% dintre persoanele care solicită o intervenție chirurgicala de slăbire in greutate ăndeplinesc criteriile pentru binge eating. Problemele de greutate sunt atât o cauză in sine cât și un rezultat al tulburării.

Imaginea de sine corporală. Persoanele cu BED au adesea o imagine a corporală foarte negativă. Nemulțumirea imaginii coprorale, dieta și supraalimentarea contribuie la dezvoltarea si intretinerea tulburării

Istoric personal Mâncatul compulsiv poate începe încă din copilărie dacă părinții ofereau mâncare pentru a-și alina sau a-și recompensa copiii. Cel mai adesea alimentația în exces a fost folosită în copilărie sau adolescență.

Factori personali Trăsăturile de personalitate, credințele negative despre sine sau impulsivitatea pot activa și menține comportamentul binge eating.

Trauma Evenimentele de viață stresante, cum ar fi abuzul, pierderea unei persoane dragi, separarea de un membru al familiei sau un accident de mașină, sunt factori de risc ai tulburării. Faptul de a fi fost hărțuit în copilărie din cauza greutății poate fi de asemenea un risc.

Alte afectiuni psihologice. Este stiut ca persoanele cu această tulburare folosesc mâncatul compulsiv ca pe o manieră de a face față unor emoții precum furia, tristetea, anxietatea, stresul, plictiseala,. Aproape 80% dintre persoanele cu BED au cel puțin o altă tulburare psihologică, cum ar fi depresia, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), tulburarea bipolară, fobiile, anxietatea sau abuzul de substanțe.

Un episod de alimentație excesivă poate fi declanșat de stres, dietă, sentimente negative legate de greutatea sau forma corpului, disponibilitatea alimentelor sau plictiseala.



Tipuri de Tratament


Planul de tratament pentru binge eating va depinde de cauzele și de severitatea tulburării de alimentație, dar și de obiectivele individuale propuse. Tratamentul va urmări modificarea comportamentela, lucrul cu stima de sine și imaginea corporală, lucrul pentru alte tulburari sau o combinație a acestora.

Opțiunile de terapie cele mai cunoscute includ psihoterapia cognitiv-comportamentală, psihoterapia interpersonală, psihoterapia comportamental-dialectică. Potrivit studiilor recente asupra psihoterapiei focalizatate pe emoții, aceasta se contureaza ca opțiune importantă de tratament pentru binge eating și prezintă o rata mult mai mică decat celelalte forme de terapie de a renunta la tratament.

Psihoterapia individuală este o primă alegere, uneori fiind de ajutor continuarea psihoterapeutică în grupurile de suport. O persoană cu comportament binge eating poate alege ăn mod direct să urmeze sedințe de psihoterapie sau atunci cand consulta un medic acesta poate face recomandarea pentru o evaluare psihologică sau psihoterapie.


Terapia Cognitiv Comportamentala este cea mai recunoscută și utilizată metoda de tratament pentru tulburarea binge eating in forma adaptată CBTe (CBT for eating disorders).

CBTe este un program structurat si limitat in timp, sunt versiuni de 20 sau 40 de sedinte in funcție de severitatea tulburării. Folosește psihoeducația, strategii și tehnici cognitive și comportamentale care se concentrează pe analizarea relațiilor dintre gânduri, emotii și comportamentele negative legate de alimentație, forma corpului și greutate.

Psihoterapia interpersonală (IPT) are la bază ideea că alimentația excesivă este un mecanism de a face față problemelor personale nerezolvate, cum ar fi durerea emotionala, conflictele relaționale, schimbările semnificative ale vieții. Scopul terapei interpersonale este de a identifica problema legată de comportamentul alimentar, de a o recunoaște și apoi de a face schimbări constructive pe parcursul a 12-16 săptămâni. Este recunoscută ca terapie eficienta pentru binge eating in care rezultatele se mentin pe termen lung. Terapia comportamentală dialectică (DBT) sustine ca alimentația excesivă este o reacție emoțională la experiențele negative față de care persoana nu găseste altă modalitate de a le face față. DBT adresează învățarea reglării răspunsurile emoționale astfel încât persoana să depasescă situațiile negative din viața de zi cu zi fară a recurge la comportamentul compulsiv. Cele patru domenii cheie de tratament în DBT sunt mindfulness, toleranța la suferință, reglarea emoțiilor și eficacitatea interpersonală.


Mâncatul compulsiv este o afecțiune severă care constă in episoade recurente de consum al unor cantități foarte mari de mâncare asupra căruia persoana nu are control, iar ulterior se simte vinovată. Mâncatul compulsiv se tratează prin psihoterapie.


Surse:

Byrne, S. M., Fursland, A., Allen, K. L. and Watson, H. (2011). The effectiveness of enhanced cognitive behavioural therapy for eating disorders: an open trial. Behaviour Research and Therapy, 49, 219–226. doi: 10.1016/j.brat.2011.01.006

Fairburn, C. G. (2013). Overcoming binge eating: The proven program to learn why you binge and how you can stop (2nd ed.). Guilford Press.

Juliette M. Iacovino, Dana M. Gredysa, Myra Altman, and Denise E. Wilfley, (2021). Psychological Treatments for Binge Eating Disorder. Current Psychiatry Rep

Glisenti, K., Strodl, E., King, R., & Greenberg, L. (2021). The feasibility of emotion-focused therapy for binge-eating disorder: a pilot randomised wait-list control trial. Journal of Eating Disorders, 9(1), 1–15






Comments


bottom of page